Cuntenutu di l'articulu
pianta di rabarbaru, Hè una verdura cunnisciuta per i so steli rossi è u gustu aspro. Hè nativu di l'Europa è l'America di u Nordu. si in Asia radica di rabarbaru usatu cum'è una pianta medicinali.
Hè cunnisciutu per rinfurzà l'osse è migliurà a salute di u cervellu.
Cosa hè Rhubarb?
Sta pianta hè famosa per u so gustu agria è i steli grossi chì sò spessu cotti cù u zuccheru. I steli venenu in culori diffirenti da rossu à rosa à verde pallidu.
Questa verdura cresce in cundizioni d'invernu friddi. Si trova in e regioni muntose è temperate di u mondu, in particulare in l'Asia nordeste. Hè una pianta di giardinu largamente cultivata in l'America di u Nordu è l'Europa di u Nordu.
Cumu aduprà a rabarbaru
Hè una verdura inusual perchè hà un sapori assai agria. Per quessa, hè raramente manghjatu crudu.
In u passatu, hè stata utilizata più medicinali, dopu à u 18u seculu, hà cuminciatu à esse cottu cù u prezzu di zuccheru. In fatti, radica secca di rabarbaru Hè stata utilizata in a medicina tradiziunale cinese per millaie d'anni.
gamba di rabarbaru Hè soprattuttu utilizatu in zuppe, marmellate, salsi, torte è cocktails.
Valore nutrizionale di rabarbaru
erba di rabarbaruùn sò micca ricchi di nutrienti essenziali ma pocu calori. Malgradu questu, hè una fonte assai bona di vitamina K1, chì furnisce circa 100-26% di u valore di ogni ghjornu per a vitamina K per 37 grammi.
Cum'è l'altri frutti è ligumi, hè riccu in fibra, chì furnisce quantità simili à l'aranci, pomi o api.
Gramma 100 rabarbaru cuttu in zuccaru A porzione hà u cuntenutu nutrizionale seguenti:
Calorie: 116
Carboidrati: 31.2 grammi
Fibra: 2 grammi
Proteine: 0.4 gramma
Vitamina K1: 26% di u DV
Calcium: DV 15%
Vitamina C: 6% di u DV
Potassiu: 3% di u DV
Folate: 1% di u DV
Ancu s'è stu vegetale cuntene abbastanza calciu, hè principalmente in forma di oxalate di calcium, chì hè a forma antinutriente. In questa forma, u corpu ùn pò micca assorbe efficacemente.
Chì sò i benefici di u rabarbaru?
Abbassa u colesterolu
U troncu di a pianta hè una bona fonti di fibra, chì pò influenzà u colesterolu. In un studiu cuntrullatu, l'omi cù livelli di colesterolu altu avianu 27 grammi per ghjornu per un mesi. gamba di rabarbaruCunsumanu fibra. U so colesterolu tutale hà diminuitu da 8% è u so colesterolu LDL (malu) da 9%.
Fornisce antioxidanti
Hè una ricca fonte di antioxidanti. In un studiu, u cuntenutu tutale di polifenoli col kalehè statu trovu ancu più altu chè
Trà l'antioxidanti in questa herba, chì hè rispunsevule per u so culore rossu è hè pensatu per furnisce benefici per a salute. antociani si trova. Hè ancu altu in proanthocyanidins, cunnisciuti ancu com'è tannini cuncentrati.
Reduce a inflamazioni
RabarbaruHè longu usatu in a medicina chinesa per e so proprietà curative. Hè pensatu per aiutà à sustene a pelle sana, migliurà a visione è prevene u cancer. Tuttu chistu hè duvuta à u so cuntenutu antioxidante è u rolu putente cum'è un alimentu antiinflamatoriu.
Un studiu fattu in Cina polvere di rabarbarutruvò chì era efficace à riduce a inflamazioni è à migliurà a prognosi in i malati cù u sindromu di reazzione inflammatoria sistemica (SIRS), una cundizione seria chì a volte si trova in risposta à un traumu o infezzione.
In u Pakistani Journal of Pharmaceutical Sciences Un altru studiu publicatu, estratto di rabarbaruHè statu dimustratu per aiutà à prumove a guariscenza di l'incisione riducendu a inflamazioni è inibendu a crescita di bacteria..
Allevi a stitichezza
un lassativu naturali rabarbarupò esse usatu per trattà a stitichezza. studii, rabarbaruIl montre qu'il a des effets anti-diarrhéiques grâce au tannin qu'il contient. Contene ancu sennosidi, composti chì agiscenu cum'è laxativi stimulanti.
Rabarbaru Contene ancu una quantità elevata di fibra dietetica, chì pò stimulà a salute digestiva.
rinforza l'osse
Questa verdura cuntene una bona quantità di vitamina K, chì ghjoca un rolu in u metabolismu di l'osse è aiuta à prevene l'osteoporosi. A vitamina K hè impurtante per a furmazione di l'osse. Un studiu hà nutatu chì a vitamina K pò riduce u risicu di fratture.
Rabarbaru hè ancu una bona fonti di calciu (10% di u bisognu di ogni ghjornu in una tazza), un altru minerale chì hè assai impurtante per a salute di l'osse.
Migliora a salute di u cervellu
RabarbaruA vitamina K in u cedru limita i danni neuronali in u cervellu, è questu pò esse efficace à prevene l'Alzheimer. Sicondu una ricerca, rabarbaru Pò aiutà à trattà a inflamazioni in u cervellu. Questu facenu un alimentu preventivu contr'à l'Alzheimer, l'ictus è l'ALS (sclerosi lateral amiotrofica).
Rhubarb aiuta a perdita di pisu
RabarbaruHè cunnisciuta per abbassà u colesterulu cattivu è pò sicuramente aiutà à a perdita di pisu, postu chì hè un alimentu pocu calori.
Contene ancu catechine, i stessi composti truvati in u tè verde chì li dà e so proprietà benefiche. I catechini sò cunnisciuti per accelerà u metabolismu è questu aiuta à brusgià u grassu di u corpu è pèrdite pisu.
Rabarbaru Hè ancu una bona fonte di fibra, un altru nutriente impurtante per a perdita di pisu.
Aiuta à cumbatte u cancer
studii animali, pianta di rabarbaruHè statu dimustratu chì physcion, una chimica cuncentrata chì dà culore à u corpu di u corpu umanu, pò tumbà u 48% di e cellule cancerose in 50 ore.
RabarbaruA pruprietà di luttà contra u cancer di l'agliu aumenta soprattuttu quandu hè cottu - a cucina per 20 minuti hè statu dimustratu per aumentà significativamente e so proprietà anti-cancer.
Pò aiutà à trattà a diabetes
Alcune ricerche rabarbaruHè statu dimustratu chì i cumposti truvati in i steli ponu aiutà à migliurà u nivellu di zuccaru in sangue è ancu abbassà u colesterolu. U compostu attivu chjamatu rapontisin hè statu truvatu per esse benefica per i diabetici.
Prutege u core
una bona fonte di fibra rabarbaruHè statu dimustratu per calà i livelli di colesterol. gamba di rabarbaru Hè statu trovu chì u cunsumu di fibra reduce u colesterolu cattivu da 9%.
Altri studii rabarbaruHà identificatu cumposti attivi chì prutegge l'arterie da i danni è altrimenti puderanu purtari a malatia cardiovascular. Certi fonti rabarbarudice chì pò calà a pressione di sangue.
Pò migliurà a salute di l'ochji
Ci hè pocu infurmazione nantu à questu sughjettu. Cù questu, rabarbaruContene luteina è vitamina C, i dui sò efficaci per a vista.
Pò aiutà à a salute di i rini
un studiu, supplementu di rabarbaruStu studiu mostra chì pò avè effetti terapèuti in u trattamentu di a malatia renale cronica di 3 è 4 stadi.
ma rabarbaru Siccomu cuntene un pocu àcitu oxalic, pò causà petri di rino o aggravate a cundizione. Per quessa, quelli chì anu prublemi di petra renale anu da cunsumà cun cura.
Allevi i sintomi PMS
studii, rabarbaruHè dimustratu chì pò esaltà i vaghjime, è questu hè soprattuttu veru per a perimenopause. Rabarbaru ancu fitoestrogeni è certi stati di ricerca chì sti tipi di alimenti ponu aiutà à allevà i sintomi di a menopausa.
Beneficii di a pelle di u rabarbaru
RabarbaruHè un magazzinu di vitamina A. Questu antioxidante naturali aiuta à neutralizà i radicali liberi è ritarda i segni di l'anziane (cum'è e rughe è e linee fini). Cum'è què rabarbaruMantene a pelle ghjovana è radiante prevenendu i danni di e cellule da i radicali liberi.
RabarbaruHè un agentu antibacterial è antifungali naturali è aiuta à prutege a pelle da diverse infizzioni.
Beneficii di rabarbaru per i capelli
radica di rabarbaruContene una bona dosa di l'acidu oxalic, chì hè cunnisciutu per impartisce un culore marrone chjaru o bionda à i capelli. A prisenza di l'acidu oxalic face u culore di i capelli durà più longu è ùn dannu micca u scalp.
Perchè u Rabarbaru Taste Sour?
RabarbaruHè a verdura più agria. Havi l'acidità per via di alti livelli di l'acidu malicu è oxalic. L'acidu malicu hè unu di l'acidi più abbundanti in e piante è hè a causa di u gustu agria di parechji frutti è ligumi.
Cumu guardà Rhubarb?
rabarbaru frescu Si sguassate rapidamente, cusì u modu per maximizà a so vita di conservazione hè di guardà bè. Ideale, mette i steli in un saccu di plastica è guardate in u compartment vegetale di a frigorifera finu à cinque ghjorni.
A congelazione di a verdura hè una altra opzione se ùn pensate micca di usà prestu. Tagliate i steli in pezzi chjuchi è mette in un saccu sigillatu è ermeticu. Frozen rabarbaru pò durà finu à un annu è in a maiò parte di e ricette rabarbaru frescu pò esse usatu invece.
Chì sò i danni à u rabarbaru?
erba di rabarbaruHè unu di l'alimenti chì cuntene a quantità più altu di oxalate di calcium, chì si trova cumunimenti in i pianti. Sta sustanza hè sopratuttu abbundante in e foglie, ma i steli dependenu ancu di a varietà. oxalate pò cuntene.
Troppu oxalate di calcium pò purtà à iperoxaluria, una cundizione seria carattarizata da a deposizione di cristalli di oxalate di calcium in diversi organi. Questi cristalli ponu formate petri di rino. Puderà ancu causà insufficienza renale.
Micca tutti risponde à l'oxalate dieteticu in u listessu modu. Alcune persone sò geneticamente predisposti à i prublemi di salute assuciati cù l'oxalati. A carenza di vitamina B6 è l'alta ingesta di vitamina C pò ancu aumentà u risicu.
avvelenamentu da rabarbaru Mentre chì i rapporti sò rari, hè bè quandu si cunsuma in moderazione è evitendu e foglie. a cucina di rabarbaru Reduce u cuntenutu di oxalate da 30-87%.
Cumu cucirà u rabarbaru
Questa erba pò esse manghjatu in una varietà di manere. In generale marmellata di rabarbaru Hè fattu è usatu in i dolci. Pò esse ancu cottu senza zuccheru. Se ti piace agria, pudete aghjunghje à a vostra insalata.
Di cunsiguenza;
RabarbaruHè una verdura diversa è unica. Siccomu pò esse altu in oxalate, ùn deve micca manghjà troppu è i steli sò preferiti chì u cuntenutu di oxalate hè più bassu. Sè vo site propensu à i petri renali, stà luntanu da sta verdura.