Cuntenutu di l'articulu
Febbre altasi trova quandu a temperatura di u corpu di una persona hè sopra à a norma normale di 36-37 ° C. Questu hè un signu medicale cumuni.
Altri termini usati per a frebba include pirexia è ipertermia cuntrullata. Quandu a temperatura di u corpu aumenta, a persona si friddu finu à chì l'ascesa si ferma.
A temperatura normale di u corpu di e persone pò varià, è manghjà, eserciziu, dorme è pò esse affettatu da certi fatturi, cum'è l'ora di u ghjornu. A nostra temperatura di u corpu hè di solitu più altu intornu à 6 di dopu meziornu è più bassu versu 3 di a matina.
alta temperatura di u corpu o febbreSuccede quandu u nostru sistema immune cerca di luttà contra una infezzjoni.
Di solitu, l'aumentu di a temperatura di u corpu aiuta l'individuu à risolve una infizzione. Tuttavia, qualchì volta pò esse assai altu, in quale casu a frebba pò esse seriu è causari cumplicazioni.
I medichi dicenu chì, finu à chì a frebba hè moderata, ùn ci hè bisognu di calà - se a frebba ùn hè micca severa, probabilmente aiuta à neutralizà a bacteria o virus chì hà causatu l'infezzione.
Quandu a frebba righjunghja o supera i 38 ° C, ùn hè più ligera è deve esse verificata ogni pochi ore.
Sti tampiratura sò capitu da u termometru chì misura in a bocca, chì hè chjamatu misurazione orale. À a temperatura normale di l'armi, a temperatura hè più bassu di ciò chì hè in realtà, è i numeri calanu da circa 0,2-0,3 ° C.
Chì sò i sintomi di a frebba?
A frebba hè un sintumu di qualsiasi malatie è i so sintomi sò i seguenti:
- friddu
– scuzzulate
- A desidratazione - pò esse evitata se a persona beie assai liquidi
- Iperalgesia o sensibilità aumentata à u dulore
- letargia
- Problemi cù l'attenzione è u focu
– siesta
– Suduri
Se a frebba hè alta, pò esse irritabilità estrema, cunfusione mentale è convulsioni.
Chì sò e Cause di Fever Alta?
alta frebba in adulti Pò esse causatu da parechji fatturi:
Una infizzione cum'è streptococcus, gripe, varicella o pulmonite
- Artrite reumatoide
- qualchi droga
- Esposizione eccessiva di a pelle à u sole o à u sole
- Colpu di calore causatu da l'esposizione à temperature elevate o eserciziu intensu prolongatu
- a disidratazione
- Silicosi, un tipu di malatie pulmonale causata da l'esposizione prolongata à a polvera di silice
- Abusu di anfetamine
- Ritirata di l'alcohol
Trattamentu di alta febbre
su o droghe antiinflamatorii non-steroidali (AINE) cum'è ibuprofenu pò aiutà à riduce a frebba. Questi ponu esse acquistati senza prescription.
febbre alta, s'ellu hè statu causatu da una infezzjoni bacteriana, u duttore pò prescrive un antibioticu.
Se a frebba hè causata da u friddu cumuni causatu da una infezzjoni virali, l'AINE pò esse usatu per allevà i sintomi fastidiosi.
L'antibiotici ùn anu micca effettu contru i virus è ùn sò micca prescritti da u vostru duttore per una infezzjoni virali. malatia di alta febbre pò esse trattatu cusì;
ingesta di fluidu
Qualchidunu cù a frebba deve beie assai liquidi per prevene a desidratazione. A desidratazione complicà ogni malatia.
colpu di calore
I AINE ùn saranu micca efficaci se a frebba di una persona hè causata da u clima caldu o un eserciziu intensu sustinutu. U paziente deve esse rinfriscatu. Se ci hè una perdita di cuscenza, deve esse trattatu immediatamente da un duttore.
Tipi di focu
A frebba pò esse classificata secondu a durata, a gravità è u gradu di elevazione.
viulenza
- 38,1-39 ° C di bassa qualità
- Moderatu trà 39.1-40 °C
- Altu trà 40,1-41,1 ° C
- Iperpirexia sopra 41.1 °C
Tempu
- acutu si dura menu di 7 ghjorni
- subacuta si dura finu à 14 ghjorni
- cronica o persistente si persiste per 14 ghjorni
- A frebba chì esiste per ghjorni o settimane d'origine inspiegata hè chjamata febbre d'origine incerta (FUO).
Cumu hè diagnosticatu a febbre alta?
febbre alta hè faciule di diagnosticà - a temperatura di u paci hè misurata, se u livellu di lettura hè altu, hà una frebba. Siccomu l'attività fisica pò scaldà, hè necessariu di piglià misure mentre a persona hè in riposu.
Sì una persona hà a frebba:
- A temperatura in bocca hè sopra à 37.7 ° C.
- A temperatura in u rectum (anus) hè sopra à 37,5-38,3 ° Celsius.
- A temperatura sottu u bracciu o in l'arechja hè sopra à 37.2 gradi Celsius.
Febbre alta Perchè hè un signu piuttostu chè una malatia, u duttore pò urdinà certi testi di diagnostichi quandu ellu cunfirma chì hà una temperatura corpu alta. Sicondu l'altri segni è sintomi, questi ponu include testi di sangue, testi d'urina, raghji X o altre scans d'imaghjini.
Cumu prevene a frebba
Febbre alta, generalmente causata da infezioni batteriche o virali. U rispettu di e regule di igiene aiuta à riduce u risicu di infezzione. Questu include u lavatu di e mani prima, dopu à i pranzi è dopu à andà à a toilette.
Una persona cù a frebba causata da una infizzione deve avè u minimu cuntattu cù l'altri populi per impedisce a diffusione di l'infezzione. U caregiver deve lavà e so mani regularmente cù acqua calda è sapone.
Chì diminuisce a febbre? Metodi naturali per riduce a frebba
A frebba virali, chì si trova com'è u risultatu di una infezzjoni virali frebba alta hè u statutu. I virus sò minusculi microbi chì si sparghjenu facilmente da persona à persona.
U fretu cumunu Quandu affruntà una cundizione virali cum'è a gripe o a gripe, u sistema immune risponde andendu in overdrive. Una parte di sta risposta hè di aumentà a temperatura di u corpu per impedisce chì i virus si stallanu.
A temperatura di u corpu normale di a maiò parte di a ghjente hè 37 ° C. Ogni temperatura di u corpu chì hè 1 gradu o più sopra questu hè cunsideratu una frebba.
A cuntrariu di l'infizzioni bacteriale, e malatie virali ùn rispundenu micca à l'antibiotici. U trattamentu pò piglià da uni pochi di ghjorni à una settimana o più longu, secondu u tipu d'infezzione.
Mentre u virus corre u so cursu, ci sò parechje cose chì ponu esse fatte per u trattamentu.
Quandu andà à u duttore?
A frebba ùn hè di solitu nunda di preoccupari. Ma quandu hè abbastanza altu, pò esse alcuni risichi per a salute.
Per i zitelli
Una frebba alta hè più periculosa per i zitelli chì per l'adulti.
Bambini 0-3 mesi: Se a temperatura rectale hè 38 ° C o più altu,
Bambini 3-6 mesi: Se a temperatura rectale hè sopra à 39 ° C
I zitelli da 6 à 24 mesi: Se a temperatura rectale dura più di un ghjornu è hè sopra à 39 ° C.
rash, tosse o diarrhoea Sì avete altri sintomi cum'è
Per i zitelli da 2 anni è più, duvete cunsultà un duttore se i seguenti sintomi accompagnanu a frebba:
- sonnolenza inusual
- A frebba dura più di trè ghjorni
- A frebba ùn risponde micca à i medicazione
- Ùn fate micca cuntattu visuale
Per adulti
In certi casi, una frebba alta pò esse in risicu ancu per l'adulti. Duvete vede un duttore per una frebba di 39 ° C o più altu chì ùn risponde micca à a medicazione o dura più di trè ghjorni. Inoltre, u trattamentu hè necessariu in i seguenti casi accumpagnati da a frebba:
- severi mal di testa
– Rash
- Sensibilità à a luce luminosa
- Vomitu frequente
- Difficultà à respira
- Dolore toracicu o addominali
- Spasmi o convulsioni
I metudi per calà a frebba
beie assai liquidi
A frebba virali face u corpu più caldu di u normale. Questu provoca u corpu à sudà mentre prova di rinfriscà. A perdita di fluidu si trova ancu com'è u risultatu di a sudazione, chì pò purtà à a desidratazione.
Pruvate di beie quant'è l'acqua pussibule per rimpiazzà i fluidi persi durante una frebba virali. Qualchidunu di i seguenti ponu ancu furnisce idratazione:
- Sucu
- Bevande sportive
– Brodi
- Zuppe
- Tè decaffeinatu
ascolta assai
A frebba virali hè un signu chì u corpu travaglia dura per luttà contra una infezzjoni. Rilassate un pocu riposendu u più pussibule.
Ancu s'ellu ùn pudete micca passà u ghjornu in u lettu, pruvate micca di fà a più attività fisica pussibule. Fate da ottu à nove ore di sonnu o più di notte.
rinfriscà
Esse in un ambiente friddu pò aiutà à rinfriscà. Ma ùn esse eccessivu. Sè cuminciate à tremà, alluntanate immediatamente. Chills pò causà a frebba per aumentà.
Eccu alcune cose chì pudete fà per rinfriscà in modu sicuru:
- Pigliate un bagnu d'acqua calda quandu avete a frebba. (L'acqua fridda face chì u corpu si scalda invece di rinfriscà).
– Portate ropa magre.
– Ancu s'è tù sì friddu, ùn copre micca.
- Beie assai acqua fredda o a temperatura di l'ambienti.
- Manghja un ghjacciu.
Di cunsiguenza;
A frebba virali ùn hè di solitu nunda di preoccupari. In i zitelli è adulti, a maiò parte di i virus guariscenu da sè stessu. In ogni casu, s'è vo avete qualchì sintomi inusual o a frebba persiste per più di un ghjornu, hè necessariu di cunsultà un duttore.