Cosa hè a febbre alta, perchè succede? Cose da fà in High Fever

Febbre altasi trova quandu a temperatura di u corpu di una persona hè sopra à a norma normale di 36-37 ° C. Questu hè un signu medicale cumuni.

Altri termini usati per a frebba include pirexia è ipertermia cuntrullata. Quandu a temperatura di u corpu aumenta, a persona si friddu finu à chì l'ascesa si ferma. 

A temperatura normale di u corpu di e persone pò varià, è manghjà, eserciziu, dorme è pò esse affettatu da certi fatturi, cum'è l'ora di u ghjornu. A nostra temperatura di u corpu hè di solitu più altu intornu à 6 di dopu meziornu è più bassu versu 3 di a matina.

alta temperatura di u corpu o febbreSuccede quandu u nostru sistema immune cerca di luttà contra una infezzjoni.

Di solitu, l'aumentu di a temperatura di u corpu aiuta l'individuu à risolve una infizzione. Tuttavia, qualchì volta pò esse assai altu, in quale casu a frebba pò esse seriu è causari cumplicazioni.

I medichi dicenu chì, finu à chì a frebba hè moderata, ùn ci hè bisognu di calà - se a frebba ùn hè micca severa, probabilmente aiuta à neutralizà a bacteria o virus chì hà causatu l'infezzione. 

Quandu a frebba righjunghja o supera i 38 ° C, ùn hè più ligera è deve esse verificata ogni pochi ore.

Sti tampiratura sò capitu da u termometru chì misura in a bocca, chì hè chjamatu misurazione orale. À a temperatura normale di l'armi, a temperatura hè più bassu di ciò chì hè in realtà, è i numeri calanu da circa 0,2-0,3 ° C.

Chì sò i sintomi di a frebba?

A frebba hè un sintumu di qualsiasi malatie è i so sintomi sò i seguenti:

- friddu

– scuzzulate

- Anoressia

- A desidratazione - pò esse evitata se a persona beie assai liquidi

- Depressione

- Iperalgesia o sensibilità aumentata à u dulore

- letargia

- Problemi cù l'attenzione è u focu

– siesta

– Suduri

Se a frebba hè alta, pò esse irritabilità estrema, cunfusione mentale è convulsioni.

febbre alta constante

Chì sò e Cause di Fever Alta?

alta frebba in adulti Pò esse causatu da parechji fatturi:

Una infizzione cum'è streptococcus, gripe, varicella o pulmonite

- Artrite reumatoide

- qualchi droga

- Esposizione eccessiva di a pelle à u sole o à u sole

  Chì faci un fornu à microonde, cumu funziona, hè dannosu?

- Colpu di calore causatu da l'esposizione à temperature elevate o eserciziu intensu prolongatu

- a disidratazione

- Silicosi, un tipu di malatie pulmonale causata da l'esposizione prolongata à a polvera di silice

- Abusu di anfetamine

- Ritirata di l'alcohol

Trattamentu di alta febbre

su o droghe antiinflamatorii non-steroidali (AINE) cum'è ibuprofenu pò aiutà à riduce a frebba. Questi ponu esse acquistati senza prescription.

febbre alta, s'ellu hè statu causatu da una infezzjoni bacteriana, u duttore pò prescrive un antibioticu. 

Se a frebba hè causata da u friddu cumuni causatu da una infezzjoni virali, l'AINE pò esse usatu per allevà i sintomi fastidiosi.

L'antibiotici ùn anu micca effettu contru i virus è ùn sò micca prescritti da u vostru duttore per una infezzjoni virali. malatia di alta febbre pò esse trattatu cusì;

ingesta di fluidu

Qualchidunu cù a frebba deve beie assai liquidi per prevene a desidratazione. A desidratazione complicà ogni malatia.

colpu di calore

I AINE ùn saranu micca efficaci se a frebba di una persona hè causata da u clima caldu o un eserciziu intensu sustinutu. U paziente deve esse rinfriscatu. Se ci hè una perdita di cuscenza, deve esse trattatu immediatamente da un duttore.

Tipi di focu

A frebba pò esse classificata secondu a durata, a gravità è u gradu di elevazione.

viulenza

- 38,1-39 ° C di bassa qualità

- Moderatu trà 39.1-40 °C

- Altu trà 40,1-41,1 ° C

- Iperpirexia sopra 41.1 °C

Tempu 

- acutu si dura menu di 7 ghjorni

- subacuta si dura finu à 14 ghjorni

- cronica o persistente si persiste per 14 ghjorni

- A frebba chì esiste per ghjorni o settimane d'origine inspiegata hè chjamata febbre d'origine incerta (FUO). 

Cumu hè diagnosticatu a febbre alta?

febbre alta hè faciule di diagnosticà - a temperatura di u paci hè misurata, se u livellu di lettura hè altu, hà una frebba. Siccomu l'attività fisica pò scaldà, hè necessariu di piglià misure mentre a persona hè in riposu.

Sì una persona hà a frebba:

- A temperatura in bocca hè sopra à 37.7 ° C. 

- A temperatura in u rectum (anus) hè sopra à 37,5-38,3 ° Celsius.

- A temperatura sottu u bracciu o in l'arechja hè sopra à 37.2 gradi Celsius.

Febbre alta Perchè hè un signu piuttostu chè una malatia, u duttore pò urdinà certi testi di diagnostichi quandu ellu cunfirma chì hà una temperatura corpu alta. Sicondu l'altri segni è sintomi, questi ponu include testi di sangue, testi d'urina, raghji X o altre scans d'imaghjini.

  Cosa hè Borage? Benefici è danni di Borragine

Cumu prevene a frebba 

Febbre alta, generalmente causata da infezioni batteriche o virali. U rispettu di e regule di igiene aiuta à riduce u risicu di infezzione. Questu include u lavatu di e mani prima, dopu à i pranzi è dopu à andà à a toilette.

Una persona cù a frebba causata da una infizzione deve avè u minimu cuntattu cù l'altri populi per impedisce a diffusione di l'infezzione. U caregiver deve lavà e so mani regularmente cù acqua calda è sapone.

Chì diminuisce a febbre? Metodi naturali per riduce a frebba

A frebba virali, chì si trova com'è u risultatu di una infezzjoni virali frebba alta hè u statutu. I virus sò minusculi microbi chì si sparghjenu facilmente da persona à persona.

U fretu cumunu Quandu affruntà una cundizione virali cum'è a gripe o a gripe, u sistema immune risponde andendu in overdrive. Una parte di sta risposta hè di aumentà a temperatura di u corpu per impedisce chì i virus si stallanu.

A temperatura di u corpu normale di a maiò parte di a ghjente hè 37 ° C. Ogni temperatura di u corpu chì hè 1 gradu o più sopra questu hè cunsideratu una frebba.

A cuntrariu di l'infizzioni bacteriale, e malatie virali ùn rispundenu micca à l'antibiotici. U trattamentu pò piglià da uni pochi di ghjorni à una settimana o più longu, secondu u tipu d'infezzione.

Mentre u virus corre u so cursu, ci sò parechje cose chì ponu esse fatte per u trattamentu.

Quandu andà à u duttore?

A frebba ùn hè di solitu nunda di preoccupari. Ma quandu hè abbastanza altu, pò esse alcuni risichi per a salute.

Per i zitelli

Una frebba alta hè più periculosa per i zitelli chì per l'adulti.

Bambini 0-3 mesi: Se a temperatura rectale hè 38 ° C o più altu,

Bambini 3-6 mesi: Se a temperatura rectale hè sopra à 39 ° C

I zitelli da 6 à 24 mesi: Se a temperatura rectale dura più di un ghjornu è hè sopra à 39 ° C. 

rash, tosse o diarrhoea Sì avete altri sintomi cum'è

Per i zitelli da 2 anni è più, duvete cunsultà un duttore se i seguenti sintomi accompagnanu a frebba:

- sonnolenza inusual

- A frebba dura più di trè ghjorni

- A frebba ùn risponde micca à i medicazione

- Ùn fate micca cuntattu visuale

Per adulti

In certi casi, una frebba alta pò esse in risicu ancu per l'adulti. Duvete vede un duttore per una frebba di 39 ° C o più altu chì ùn risponde micca à a medicazione o dura più di trè ghjorni. Inoltre, u trattamentu hè necessariu in i seguenti casi accumpagnati da a frebba:

  Cosa hè Micro Sprout? Microsprouts in crescita in casa

- severi mal di testa

– Rash

- Sensibilità à a luce luminosa

- collu rigidu

- Vomitu frequente

- Difficultà à respira

- Dolore toracicu o addominali

- Spasmi o convulsioni

I metudi per calà a frebba

metudi di riduce a frebba in adulti

beie assai liquidi

A frebba virali face u corpu più caldu di u normale. Questu provoca u corpu à sudà mentre prova di rinfriscà. A perdita di fluidu si trova ancu com'è u risultatu di a sudazione, chì pò purtà à a desidratazione.

Pruvate di beie quant'è l'acqua pussibule per rimpiazzà i fluidi persi durante una frebba virali. Qualchidunu di i seguenti ponu ancu furnisce idratazione:

- Sucu

- Bevande sportive

– Brodi

- Zuppe

- Tè decaffeinatu

ascolta assai

A frebba virali hè un signu chì u corpu travaglia dura per luttà contra una infezzjoni. Rilassate un pocu riposendu u più pussibule.

Ancu s'ellu ùn pudete micca passà u ghjornu in u lettu, pruvate micca di fà a più attività fisica pussibule. Fate da ottu à nove ore di sonnu o più di notte. 

rinfriscà

Esse in un ambiente friddu pò aiutà à rinfriscà. Ma ùn esse eccessivu. Sè cuminciate à tremà, alluntanate immediatamente. Chills pò causà a frebba per aumentà.

Eccu alcune cose chì pudete fà per rinfriscà in modu sicuru:

- Pigliate un bagnu d'acqua calda quandu avete a frebba. (L'acqua fridda face chì u corpu si scalda invece di rinfriscà).

– Portate ropa magre.

– Ancu s'è tù sì friddu, ùn copre micca.

- Beie assai acqua fredda o a temperatura di l'ambienti.

- Manghja un ghjacciu.

Di cunsiguenza;

A frebba virali ùn hè di solitu nunda di preoccupari. In i zitelli è adulti, a maiò parte di i virus guariscenu da sè stessu. In ogni casu, s'è vo avete qualchì sintomi inusual o a frebba persiste per più di un ghjornu, hè necessariu di cunsultà un duttore.

Condividi u post!!!

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn serà micca publicatu. Campi richiesti * sò marcati cù